Transport Timișoara Sibiu

Info Adi Trans: +40726061919 intre orele 8:00 si 23:00

Transport persoane Romania Austria. Transport persoane Romania Germania. Transport persoane Romania Olanda si Belgia. Adi Trans are 40 de puncte de imbarcare in toata Romania si dispune de o flota de 18 microbuze moderne, toate fiind dotate cu aer conditionat si scaun individual asigurand cu confort sporit calatorilor nostri. Compania noastra efectueaza transport de persoane international de la adresa la adresa in cele mai bune conditii intr-un timp cat mai scurt avand 2 soferi permanent la bordul masini care sunt tot timpul pregatiti sa va ajute sau sa va raspunda la intrebari pe durata calatoriei.

Flota noastra este compusa din microbuze fabricatie 2017 de 7 locuri, asigurand spatiu si confort suficient pentru pasageri si bagaje. Adi Trans nu efectueaza transport cu remorca sau slep ci doar transport international de persoane.

Toti pasagerii au inclus in pretul biletului 2 bagaje sau max 40 kg iar ce depaseste va fi taxat suplimentar. Rezervarile se vor face cu minim 3 zile inaintea calatoriei. Este obligatorie prezentarea la locul imbarcarii cu o jumatate de ora mai devreme fata de ora din grafic.

Grupurile de persoane care calatoresc pe traseul Timișoara – Sibiu beneficiaza de reduceri importante, copiii intre  2 si 10 ani au 20 % reducere din pretul biletului intreg, iar la 8 calatorii efectuate  cu noi, cea dea 9 este gratuita.

Transport persoane Timișoara – Sibiu cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Transport persoane Sibiu – Timișoara cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Timișoara – Sibiu cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Sibiu – Timișoara cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Informatii si rezervari:
Oras: Timișoara
mobil/fix:  +40726061919
email: contact@aditrans.ro

Probabil în 1147 primii coloniști germani au ajuns în zonă; s-au stabilit pe dealul de deasupra râului Zibin, orașul de sus de astăzi. Prima mențiune scrisă vine din anul 1191 sub denumirea de praepositum Cibiniensem; a fost înfiinţat un preot. Din 1223 este documentat numele latin „Villa Hermanni”[1] și din 1241 echivalentul german Hermannstorf[2]. Numele provine probabil de la numele coloniștilor din Köln, care și-au numit noul loc după Arhiepiscopul Hermann al II-lea sau un localizator pe nume Hermann.[3]

Datorită poziționării sale la răscrucea a două legături rutiere importante, așezarea a crescut rapid și a numărat 600 de locuitori, o dimensiune considerabilă pentru un sat la acea vreme.[1] Se presupune că atât așezarea inițială, cât și biserica de la acea vreme erau deja fortificate cu metereze sau palisade.[4] În 1241 Hermannsdorf, ca multe alte locuri din Transilvania, a fost distrus în invazia mongolă.

Cu toate acestea, satul a reușit să-și revină în curând după distrugere și, ulterior, sa dezvoltat într-un oraș. Cu toate acestea, drepturile exprese ale orașului pot fi asumate doar de la mijlocul secolului al XIV-lea. Numele Hermannstadt a fost menționat pentru prima dată în 1401, deși cu siguranță a fost folosit înainte de aceasta.[2] Din aceeași perioadă datează și stema Sibiului. În secolul al XIV-lea, Sibiul s-a dezvoltat și într-un centru comercial de importanță internațională. A fost unul dintre cele mai importante orașe din Transilvania – poate chiar și cel mai important, întrucât nu era doar un centru de comerț, administrație și biserică, dar avea și cele mai mari fortificații din toată Transilvania.

În 1438, turcii au asediat orașul, dar nu au reușit să cucerească orașul. Pe de altă parte, întreaga zonă înconjurătoare a fost devastată. Ca urmare a amenințării turcești, orașul a avut trei ziduri cu 39 de turnuri și câteva porți mari construite. A devenit cel mai mare oraș fortificat din Regatul Ungariei. Sibiul a rezistat în repetate rânduri asediilor turcilor, care nu au reușit niciodată să cucerească orașul. În 1442 turcii au fost înfrânți în fața porților orașului, primarul Thomas Trautenberger a devenit o legendă. Prin urmare, în 1445, Papa Eugen al IV-lea a descris Hermannstadt drept zidul și scutul creștinismului.[5] Cu toate acestea, armatele care treceau și tăbărau în fața orașului au devastat din nou și din nou întreaga zonă înconjurătoare. O singură dată prințul maghiar al Transilvaniei, Gabriel Báthory, a reușit să ocupe orașul printr-o simulare, să-l jefuiască și să-i alunge pe toți locuitorii germani de pe zidurile puternice – o lecție amară care a dus la o și mai mare vigilență și neîncredere din partea germanilor ulterior.

În jurul anului 1500 Sibiul avea deja aproximativ 6000 de locuitori.[6] Din 1523, scrierile lui Martin Luther și Philipp Melanchthon au venit în oraș în timpul Reformei. În 1543 a fost introdus crezul evanghelic deoarece moșiile își dăduseră reciproc libertatea de a-și decide credința[7]. La 31 martie 1556, întregul oraș de jos și o parte din orașul de sus au ars într-un incendiu. Aproximativ 550 de clădiri au fost distruse.

Hermannstadt a fost centrul politic al sașilor transilvăneni și sediul Universitas Saxonum, un fel de parlament transilvănean care s-a ocupat de treburile ardeleno-saxone până în 1878 și a fost un simbol al unității politice și independenței saşii ardeleni.

În 1692, după ce Transilvania a fost anexată Austriei, trupele imperiale s-au stabilit în oraș. Generalul Damian Hugo von Virmont a sprijinit construirea Bisericii Iezuite de pe Piața Mare și întoarcerea mănăstirii franciscane. În 1781, vechile legi conform cărora niciun membru al altor națiuni nu avea voie să se stabilească în oraș au fost desființate printr-un decret al împăratului Iosif al II-lea. Drept urmare, maghiarii și românii ar putea acum dobândi proprietăți în interiorul zidurilor orașului. În primul rând, văduva lui Gergely Bethlen a făcut să construiască un palat în stil baroc târziu lângă vicariatul reformat din Fleischergasse, cunoscut astăzi drept „Casa cu cariatide”. Drept urmare, românii au putut construi pentru prima dată biserici în oraș, precum Biserica din Groapă și Biserica dintre Brazi în 1788. În secolul al XVIII-lea, Sibiul se bucura de reputația de a fi cel mai estic oraș din Europa cu legătură poștală.

În Imperiul Austriac, Hermannstadt, la fel ca toată Transilvania, a fost sub guvernarea imperială-reală la Viena până în 1867. Când a fost reorganizată în monarhia duală a Austro-Ungariei, a fost inclusă în Regatul Ungariei, în Transleithania, iar apoi a fost supusă guvernului regal de la Budapesta până în 1918. Ea s-a străduit să maghiarizeze naționalitățile nemaghiare ale regatului, aproximativ jumătate din toți locuitorii Transleitaniei la acea vreme.

După Primul Război Mondial, românii din Transilvania au decis la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia să se alăture României, ceea ce a avut loc în februarie 1919. Sașii ardeleni și alți germani transilvăneni au susținut acest lucru, deoarece se așteptau în zadar drepturi mai bune ale minorităților în România. În Tratatul de la Trianon al învingătorilor de război cu Ungaria din 1920, împotriva protestului maghiarilor, se prevedea că Transilvania și Sibiul vor rămâne cu România. Populația majoritară germană a orașului a rămas până la sfârșitul anilor 1930, când sașii transilvăneni au pierdut majoritatea absolută în metropola lor.

În 2017, Sibiul a fost distins cu titlul onorific de „Oraș european al reformei” de către Comunitatea Bisericilor Evanghelice din Europa.[8]