Transport Zalau Berlin

Info Adi Trans: +40726061919 intre orele 8:00 si 23:00

Transport persoane Romania Austria. Transport persoane Romania Germania. Transport persoane Romania Olanda si Belgia. Adi Trans are 40 de puncte de imbarcare in toata Romania si dispune de o flota de 18 microbuze moderne, toate fiind dotate cu aer conditionat si scaun individual asigurand cu confort sporit calatorilor nostri. Compania noastra efectueaza transport de persoane international de la adresa la adresa in cele mai bune conditii intr-un timp cat mai scurt avand 2 soferi permanent la bordul masini care sunt tot timpul pregatiti sa va ajute sau sa va raspunda la intrebari pe durata calatoriei.

Flota noastra este compusa din microbuze fabricatie 2017 de 7 locuri, asigurand spatiu si confort suficient pentru pasageri si bagaje. Adi Trans nu efectueaza transport cu remorca sau slep ci doar transport international de persoane.

Toti pasagerii au inclus in pretul biletului 2 bagaje sau max 40 kg iar ce depaseste va fi taxat suplimentar. Rezervarile se vor face cu minim 3 zile inaintea calatoriei. Este obligatorie prezentarea la locul imbarcarii cu o jumatate de ora mai devreme fata de ora din grafic.

Grupurile de persoane care calatoresc pe traseul Zalau – Berlin beneficiaza de reduceri importante, copiii intre  2 si 10 ani au 20 % reducere din pretul biletului intreg, iar la 8 calatorii efectuate  cu noi, cea dea 9 este gratuita.

Transport persoane Zalau – Berlin cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Transport persoane Berlin – Zalau cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Zalau – Berlin cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Berlin – Zalau cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Informatii si rezervari:
Oras: Zalau
mobil/fix:  +40726061919
email: contact@aditrans.ro

Numele orașului întemeietor medieval al Berlinului provine din vechiul cuvânt polabian Birlin, Berlin, care înseamnă „loc într-o zonă mlăștinoasă”. Lacul Berl există și astăzi în Berlin-Neu-Hohenschönhausen. Se bazează pe vechiul polabian birl-, berl- „mlaștină, mlaștină”, completat de sufixul slav care formează numele locului -in. Dovezile documentare cu articolul sugerează un nume de domeniu pe care fondatorii orașului l-au inclus.[1][2] La fel ca toate numele de loc germane de origine slavă din nord-estul Europei Centrale care se termină în -in, Berlinul este, de asemenea, accentuat pe ultima silabă.

Numele Kölln este probabil un transfer al numelui de la Köln pe Rin, care merge înapoi la latinescul colonia „oraș vegetal într-o țară cucerită, colonie”. Cu toate acestea, nu poate fi exclusă complet o derivare dintr-un nume vechi polabian *kol’no, care ar fi format în kol „pol”.[1]

Numele orașului nu poate fi urmărit nici până la presupusul fondator al orașului, Ursul Albrecht, nici la animalul heraldic din Berlin. Aceasta este o stemă vorbitoare care încearcă să reprezinte vizual numele orașului în interpretarea germană. Prin urmare, animalul heraldic este derivat din numele orașului, nu invers.[3]

Orașul Kölln, situat pe insula Spree, a fost menționat pentru prima dată într-un document în 1237.[4] Prima mențiune despre Berlin a urmat în 1244, care se află pe malul de nord-est al Spree. Descoperiri arheologice recente dovedesc că au existat așezări suburbane pe ambele maluri ale Spree încă din a doua jumătate a secolului al XII-lea.[5] În 1280, primul parlament al statului Brandenburg înregistrat a avut loc la Berlin. Acest lucru indică o poziție de conducere timpurie, așa cum se poate observa și în cartea funciară a lui Carol al IV-lea, când Berlin, Stendal, Prenzlau și Frankfurt se dovedesc a fi orașele cu cele mai mari venituri fiscale. Cele două orașe Berlin și Kölln au primit o primărie comună în 1307.

Berlinul a împărtășit soarta Brandenburgului sub Ascanieni, Wittelsbachers și Luxemburg. În 1257, margravul de Brandenburg a făcut parte pentru prima dată din singurul colegiu electoral cu dreptul de a alege un rege. Regulile exacte au fost stabilite cu Taul de Aur în 1356; De atunci, Brandenburg a fost considerat un electorat. După ce regele german Sigismund de Luxemburg l-a înfățișat pe Frederic I de Hohenzollern cu Marșul Brandenburgului în 1415, această familie a condus la Berlin ca margravi și electori ai Brandenburgului până în 1918 și din 1701 și ca regi în sau ai Prusiei.

Din secolul al XIV-lea, Berlinul a fost membru al Ligii Hanseatice de Comerț. În 1518, Berlinul a părăsit oficial Liga Hanseatică sau a fost exclus din aceasta.[6]

Spre sfârșitul secolului al XIV-lea, populația Berlinului a fost decimată de efectele ciumei.[7]

În 1448, locuitorii din Berlin s-au revoltat în „indignarea Berlinului” împotriva noului palat construit de electorul Friedrich al II-lea.[8][9] Cu toate acestea, acest protest nu a fost încununat de succes, iar orașul ispășește multe dintre convingerile sale politice și libertățile economice. În 1486, electorul Johann Cicero a declarat Berlinul drept principalul oraș rezidențial al Electoratului Brandenburg.

Cea mai veche vedere[10] a Berlinului a fost creată în 1537 ca parte a albumului de călătorie al contelui Palatin Ottheinrich. Reforma a fost introdusă la Berlin și Kölln în 1539 sub electorul Ioachim al II-lea, fără a provoca conflicte majore. Războiul de 30 de ani dintre 1618 și 1648 a avut consecințe devastatoare pentru Berlin: o treime din case au fost avariate, iar populația a fost înjumătățită. Friedrich Wilhelm, cunoscut drept Marele Elector, a preluat frâiele guvernului de la tatăl său în 1640. Din 1641 au fost fondate suburbiile Friedrichswerder, Dorotheenstadt și Friedrichstadt.

Sub Friedrich Wilhelm, a fost menținută o politică de imigrație și toleranță religioasă. În 1671, 50 de familii de evrei din Austria au primit o casă la Berlin. Odată cu Edictul de toleranță de la Potsdam din 1685, electorul ia invitat pe hughenoții francezi în Brandenburg. Au venit peste 15.000 de francezi, dintre care 6.000 s-au stabilit la Berlin. În jurul anului 1700, 20% dintre locuitorii Berlinului erau francezi, iar influența lor culturală era mare. Mulți imigranți au venit și din Boemia, Polonia și statul Salzburg. Din 1658 până în 1683, orașul geamăn Berlin-Kölln a fost extins într-o cetate cu un total de 13 bastioane.

Berlinul a dobândit statutul de capitală a Prusiei în 1701 prin încoronarea lui Frederic I ca rege al Prusiei, care a fost obținut prin edictul de formare a Reședinței regale a Berlinului prin fuziunea orașelor Berlin, Kölln, Friedrichswerder, Dorotheenstadt și Friedrichstadt am au devenit oficiale la 17 ianuarie 1709.[11] Drept urmare, populația Berlinului a crescut la aproximativ 55.000 de locuitori. La scurt timp după, au apărut noi suburbii, extinzându-se Berlinul. În jurul anului 1800, orașul s-a dezvoltat într-unul dintre centrele peisajului cultural german, care s-a exprimat în cultura civică metropolitană cunoscută sub numele de „clasicismul berlinez”. Toleranța religioasă și socială din această perioadă a făcut din Berlin unul dintre cele mai importante orașe ale Iluminismului din Europa.