Transport Viena Breaza Cîmpina

Info Adi Trans: +40726061919 intre orele 8:00 si 23:00

Transport persoane Romania Austria. Transport persoane Romania Germania. Transport persoane Romania Olanda si Belgia. Adi Trans are 40 de puncte de imbarcare in toata Romania si dispune de o flota de 18 microbuze moderne, toate fiind dotate cu aer conditionat si scaun individual asigurand cu confort sporit calatorilor nostri. Compania noastra efectueaza transport de persoane international de la adresa la adresa in cele mai bune conditii intr-un timp cat mai scurt avand 2 soferi permanent la bordul masini care sunt tot timpul pregatiti sa va ajute sau sa va raspunda la intrebari pe durata calatoriei.

Flota noastra este compusa din microbuze fabricatie 2017 de 7 locuri, asigurand spatiu si confort suficient pentru pasageri si bagaje. Adi Trans nu efectueaza transport cu remorca sau slep ci doar transport international de persoane.

Toti pasagerii au inclus in pretul biletului 2 bagaje sau max 40 kg iar ce depaseste va fi taxat suplimentar. Rezervarile se vor face cu minim 3 zile inaintea calatoriei. Este obligatorie prezentarea la locul imbarcarii cu o jumatate de ora mai devreme fata de ora din grafic.

Grupurile de persoane care calatoresc pe traseul Viena – Breaza Cîmpina beneficiaza de reduceri importante, copiii intre  2 si 10 ani au 20 % reducere din pretul biletului intreg, iar la 8 calatorii efectuate  cu noi, cea dea 9 este gratuita.

Transport persoane Viena – Breaza Cîmpina cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Transport persoane Breaza Cîmpina – Viena cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Viena – Breaza Cîmpina cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Breaza Cîmpina – Viena cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Informatii si rezervari:
Oras: Viena
mobil/fix:  +40726061919
email: contact@aditrans.ro

În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza dă prima lege de organizare administrativ-teritorială modernă a teritoriului României. Legea prevedea împărțirea țării în 33 de județe, având ca subdiviziuni plășile și comunele . Județele și comunele erau investite cu personalitate juridică și cu organe deliberative și executive: consiliul județean și prefectul , respectiv consiliul comunal și primarul . Plășile erau simple subdiviziuni ale județelor, fără personalitate juridică, conduse de subprefecți, cu atribuții de supraveghere și control asupra autorităților comunale.[1]

Județul antebelic Prahova era împărțit în 5 plăși: Cîmpul-Tîrgșor, Filipești, Prahova, Teleajenul și Podgoria.

Județul Prahova era unul bogat în resurse de subsol: sare gemă, lignit, petrol, ozocherită, chihlimbar și sulf. La Pucheni, ca și în alte locuri din țară, s-au găsit silexuri cioplite, silexuri lustruite, cuțite sau răzuitoare și alte obiecte de piatră și de os, folosite de omul din perioada cuaternară. Din faptul că la Băicoi există fântâni arzătoare numite de locuitori fierbători, clocotișuri și focuri nestinse, reiese că în acestă zonă se găsesc în subsol substanțe combustibile precum: huilă, lignit și petrol, din care prin distilare naturală se degajă hidrogenul protocarbonat, care iese în unele perioade ale anului cu apă, producând în momentul ieșirii la suprafață un fel de fierbere sau clocotire.

Mare parte din teritoriul județului era acoperit de păduri. De asemenea se practica viticultura, speciile de struguri cultivate fiind: tămâioasă, timpurie, gordin, bășicată, drăguiască, coarnă, tigvoasă, seină, coarnă neagră, negru vârtos și negru moale. Județul Prahova era unul dintre cele mai bogate județe ale țării din punct de vedere al apelor minerale. Numai plășile Cricovul, Peleșul, Prahova și Teleajenul numărau peste 50 de surse de ape minerale. Comunele Apostolache, Gornetul-Cuib, Păcureți, Tătarul, Udești, Brebul, Breaza de Jos, Tîrsa, Cornul, Poiana, Prahovița de Jos, Adunați, Ocina, Telega, Predealul, Sinaia, Cîmpina, Slănicul, Vîlcănești și altele posedau bogate izvoare de apă minerală conținând: pucioasă, fier, păcură, sare și iod.

Industria în județul Prahova luase un puternic avânt în jurul anului 1900, existând fabrici de postav, sticlărie, cașcaval, salam, ciment, var negru, var hidraulic, cherestea, bețe de chibrituri, cuie și sârmă. Mare parte din locuitorii județului se ocupau cu industria lemnelor de construcție, a șindrilei, scândurilor, donițelor, doagelor, rogojinilor, frângiilor de cânepă, olăriei. Locuitorii din plășile Tîrgșor, Crivina, Cîmpul, Cricovul, Podgoria și Filipești se ocupau, în deosebi, cu agricultura, viticultura, grădinaria, rotăria, fabricarea de căruțe, vase de pământ, de var, cărămidă, frânghelărie, fabricarea rachiului, transportul lemnelor, țuicii, păcurii, fabricarea de traiste din păr de cal și plocadelor de lână, lingurilor, copăilor și fuselor. Cei din nordul județului, se ocupau cu dulgheria, creșterea vitelor, negoțul de lemnărie, fabricarea de brânzeturi, de rachiu de cea mai bună calitate și de transportarea sării.