Loading...

Transport Sibiu Sibiu Fulda


Sibiu Fulda
Sumar ruta
Plecare: Sibiu (Romania)
Sosire: Fulda (Germany)

Info RSCtrans: +40724724727 intre orele 8:00 si 23:00

RSCtrans efectueaza transport de persoane in peste 400 de destinatii cu autocar si microbuz  8+1 locuri. Transportul se efectueaza in cele mai bune conditii, cu masini dotate cu sisteme de confort si siguranta de ultima generatie. Deasemenea transportul de persoane are tot timpul 2 soferi profesionisti si amabili in orice moment. In pretul calatoriei este inclus: o geanta de mana si un bagaj de 40 kg.

Grupurile de persoane care calatoresc pe traseul Sibiu – Fulda beneficiaza de reduceri importante, copiii intre  2 si 10 ani au 20 % reducere din pretul biletului intreg, iar la 8 calatorii efectuate  cu noi, cea dea 9 este gratuita.

Transport persoane Sibiu – Fulda cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Transport persoane Fulda – Sibiu cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Sibiu – Fulda cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Fulda – Sibiu cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Informatii si rezervari:
Oras: Sibiu
mobil/fix:  +40724724727
email: office@aditrans.ro

Destinatii populare din Germania :

berlin

Berlin

Germany’s capital, with the Reichstag, Brandenburg Gate, the Holocaust memorial & Berlin Wall.

munich

Munich

Bavarian capital known for Oktoberfest, the Hofbräuhaus beer hall & the Residenz palace & museum.

frankfurt

Frankfurt

German riverside city with European Central Bank, plus Goethe House, Städel & other notable museums.

nuremberg

Nuremberg

German City known for Kaiserburg Castle, the handmade crafts of Handwerkerhof & WWII history.

Informatii utile despre Fulda

În anul 744, Sfântul Sturm, discipol al Sfântului Bonifatie, a întemeiat mănăstirea benedictină din Fulda ca unul dintre avanposturile lui Boniface în reorganizarea bisericii din Germania. Mai târziu a slujit ca bază de la care misionarii ar putea însoți armatele lui Charlemagne în campaniile lor politice și militare pentru a cuceri și transforma pe deplin Saxonia păgână.

Grantul inițial pentru abație a fost semnat de către Carloman, primarul Palatului din Austrasia, fiul lui Charles Martel. Sprijinul primarilor Palatului, și mai târziu al domnitorilor Pippinid și Carolingian, a fost important pentru succesul lui Boniface. Fulda a primit de asemenea sprijin din partea multor familii de conducere din lumea carolingiană. Sturm, al cărui mandat de abatete a durat între 747 și 779, a fost cel mai probabil legat de ducele de Agilolfing din Bavaria.

Fulda a primit, de asemenea, donații mari și constante de la Etichonizi, o familie de conducere în Alsacia și de la Conradine, predecesorii Împăraților Sfântului Roman Salian. Sub Sturm, donațiile pe care Fulda le-a primit de la aceste și alte familii importante au ajutat la înființarea de case de fiu lângă Fulda. După martiriul său de către frizieni, relicvele Sfântului Bonifaciu au fost aduse înapoi la Fulda. Datorită staturii pe care o acordă mănăstirii, donațiile au crescut, iar Fulda a putut să-și înființeze fiicele mai departe, de exemplu în Hamelin. Între timp, Sfântul Lullus, succesor al lui Boniface ca arhiepiscop de Mainz, a încercat să absoarbă mănăstirea în arhiepiscopia sa, dar a eșuat. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care a fondat Hersfeld Abbey – de a limita încercările de extindere a Fulda.

Între anii 790 și 819, comunitatea a reconstruit biserica principală a mănăstirii pentru a găzdui mai bine relicvele. Ei și-au întemeiat noua lor bazilică pe bazilica originală din secolul al IV-lea din Sf. Petru din Roma, folosind planul transept și cripta al acestei mari biserici de pelerinaj pentru a-și construi propriul sfânt ca “Apostol al germanilor”. Criptul bisericii originale a mănăstirii încă mai deține aceste relicve, însă biserica însăși a fost inclusă într-o renovare barocă. O capela mică, din secolul al IX-lea, rămâne la distanță de mers pe jos de biserică, la fel ca fundațiile unei mănăstiri de femei mai târziu. Rabanus Maurus a servit ca stareț la Fulda de la 822 la 842. Printul-abbot Balthasar von Dernbach a adoptat o politică de contrareformare. În 1571 el a chemat pe iezuiți să înființeze o școală și un colegiu. El a insistat ca membrii capitolului să se întoarcă la o formă monahală de viață. În timp ce predecesorii lui au tolerat protestantismul, rezultând în cea mai mare parte a cetățenilor din Fulda și o mare parte din mediul rural al principatei care mărturisea luteranismul, Balthasar a ordonat subiecților săi să se întoarcă la credința catolică sau să-și părăsească teritoriile.

Întemeierea mănăstirii Fulda și a teritoriului său a avut o subvenție imperială, iar principatul suveran a fost supus numai împăratului german. Fulda a devenit o episcopie în 1752, iar domnitorii au primit titlul suplimentar de domnitor-episcop. Domnitorii au condus Fulda și regiunea înconjurătoare până când episcopia a fost dizolvată forțat de Napoleon I în 1802. Cetatea a trecut printr-o campanie de construcție barocă în secolul al XVIII-lea, ducând la actuala Orașul “Baroque”. Aceasta a inclus o remodelare a Catedralei Fulda și a Stadtschloss de Johann Dientzenhofer. Biserica parohială a orașului, Sf. Blasius, a fost construită între 1771-85. În anul 1764 a fost demarată o fabrica de porțelan în Fulda, sub domnitorul-prinț Abbot Heinrich von Bibra, dar la scurt timp după moartea sa a fost închisă în 1789 de către succesorul său, principele-episcop, prințul-abbot Adalbert von Harstall. ]

Orașul a fost dat principele William Frederick de la Orange-Nassau în 1803, a fost anexat Marelui Ducat al lui Berg în 1806, iar în 1809 prințul din Frankfurt. După Congresul de la Viena din 1814-15, cea mai mare parte a teritoriului sa dus la Electoratul din Hesse, pe care Prusia la anexat în 1866. [2] Fulda își dă numele Fulda Gap, o rută tradițională de invazie est-vest folosită de Napoleon I și de alții. În timpul Războiului Rece, sa presupus că este o cale de invazie pentru orice război convențional dintre forțele NATO și cele sovietice. Barourile de la Fulda au fost sediul celui de-al 14-lea Regiment de Cavalerie blindată, înlocuit ulterior de Regimentul 11 ​​Cavalerie blindată. Cavaleria avea până la 3 000 de soldați de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial până în 1993. Nu toți soldații erau la Fulda, dar erau împrăștiați pe posturile de observare și în orașele Bad Kissingen și Bad Hersfeld. Importanța strategică a acestei regiuni a condus la o mare prezență militară a Statelor Unite și a sovieticilor. [3]