Transport Satu mare Cluj

Info Adi Trans: +40726061919 intre orele 8:00 si 23:00

Transport persoane Romania Austria. Transport persoane Romania Germania. Transport persoane Romania Olanda si Belgia. Adi Trans are 40 de puncte de imbarcare in toata Romania si dispune de o flota de 18 microbuze moderne, toate fiind dotate cu aer conditionat si scaun individual asigurand cu confort sporit calatorilor nostri. Compania noastra efectueaza transport de persoane international de la adresa la adresa in cele mai bune conditii intr-un timp cat mai scurt avand 2 soferi permanent la bordul masini care sunt tot timpul pregatiti sa va ajute sau sa va raspunda la intrebari pe durata calatoriei.

Flota noastra este compusa din microbuze fabricatie 2017 de 7 locuri, asigurand spatiu si confort suficient pentru pasageri si bagaje. Adi Trans nu efectueaza transport cu remorca sau slep ci doar transport international de persoane.

Toti pasagerii au inclus in pretul biletului 2 bagaje sau max 40 kg iar ce depaseste va fi taxat suplimentar. Rezervarile se vor face cu minim 3 zile inaintea calatoriei. Este obligatorie prezentarea la locul imbarcarii cu o jumatate de ora mai devreme fata de ora din grafic.

Grupurile de persoane care calatoresc pe traseul Satu mare – Cluj beneficiaza de reduceri importante, copiii intre  2 si 10 ani au 20 % reducere din pretul biletului intreg, iar la 8 calatorii efectuate  cu noi, cea dea 9 este gratuita.

Transport persoane Satu mare – Cluj cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Transport persoane Cluj – Satu mare cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Satu mare – Cluj cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Cluj – Satu mare cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Informatii si rezervari:
Oras: Satu mare
mobil/fix:  +40726061919
email: contact@aditrans.ro

A existat o așezare temporară pe locul orașului de astăzi în vremuri preistorice. După cucerirea romană a Daciei sub împăratul Traian, această așezare dacică de la Napoca a fost extinsă într-un castre legionar, dar așezarea civilă s-a dezvoltat rapid și ca un nod de transport într-un mic centru urban important la nivel local. Deja sub împăratul Hadrian, Napoca a primit drepturi de municipium și se numea acum Municipium Aelium Hadrianum Napoca. O colonie romană a fost fondată probabil sub împăratul Marcus Aurelius. În secolul al III-lea, Napoca a depășit pentru câțiva ani capitala provinciei Porolissum și a devenit sediul procuratorului. În jurul anului 250, așezarea s-a prăbușit ca urmare a raidurilor devastatoare ale triburilor germanice și carpilor și a plecării micii populații romanizate.

Orașul a fost construit în secolul al XIII-lea de către coloniști germani pe malul râului Someșul Mic. Cluj-Napoca, al doilea oraș ca mărime din Regatul Ungariei, este de atunci reședința județului Cluj.

Regele Ungariei Matthias Corvinus s-a născut aici în 1443.

Din 1523 încoace, în oraș au venit scrierile protestante ale lui Martin Luther și Philipp Melanchthon. În jurul anului 1550, a fost introdusă Reforma Mărturisirii Helvetice deoarece moșiile își dăduseră reciproc libertatea de a-și decide credința[1].

Din 1790 până în 1848 și din 1861 până în 1867, Cluj-Napoca a fost capitala Marelui Ducat al Transilvaniei în cadrul Monarhiei Habsburgice. După Compromisul Austro-Ungar din 1867, Transilvania a devenit parte integrantă a Ungariei. Populația săsească s-a aculturat la populația maghiară în secolul al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea. Motivele au fost trecerea la unitarism în timpul Reformei, pe care ceilalți sași transilvăneni nu l-au adoptat și lipsa unei zone înconjurătoare compacte populate de germani. Mai degrabă, zona din jurul Cluj-Napoca a fost locuită până în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Secol locuit predominant de romani si maghiari, cu exceptia sasului Fenesch. În 1872, a fost fondată la Cluj-Napoca a doua universitate din Ungaria istorică, Universitatea Franz Josef. În 1894, orașul a găzduit procesul membrilor de frunte ai Partidului Național Român, care au fost acuzați de implicare în Memorandumul Românilor Transilvăneni din 1892. Procesul a devenit un scandal politic, iar mii de români s-au prezentat în oraș pentru a se solidariza.[2]

După primul război mondial, la 4 iunie 1920, Transilvania a fost anexată României prin Tratatul de pace de la Trianon. În 1940, Transilvania de Nord și Clujul s-au întors în Ungaria prin a doua sentință arbitrală de la Viena. Odată cu ocupația germană a Ungariei, Cluj-Napoca a intrat direct sub administrația germană din 19 martie 1944 până în 1945. Istoria Clujului este strâns împletită cu istoria Holocaustului. Rezidenții evrei, care reprezentau 13,4% din populația urbană în 1920 cu 14.000 de oameni, erau deja supuși restricțiilor economice și muncii forțate odată cu anexarea maghiară în 1940. În 1941, câteva sute de evrei au fost deportați și uciși în Kamianets-Podilskyi. După invazia germană, în jur de 18.000 de evrei din Cluj, Gherla și împrejurimi au fost aduși în zidăria orașului și de acolo deportați într-unul dintre lagărele de exterminare. 388 de evrei din Cluj-Napoca au fost cruțați și salvați de această deportare datorită unui acord controversat între jurnalistul și avocatul evreu Rudolf Kasztner și SS.[3][4] După Conferința de Pace de la Paris din 1946, Clujul a revenit în România în 1947.

În 1974, Nicolae Ceaușescu a adăugat numele roman antic „Napoca” la numele de loc românesc Cluj pentru a da valabilitate teoriei oficiale a descendenței românilor din daci și romani. Această schimbare de nume nu a avut prea mult succes în viața de zi cu zi; Oamenii încă vorbesc despre „Cluj”.

Astăzi este unul dintre cele mai importante centre culturale, economice și științifice din România. Cu peste zece religii practicate, Cluj-Napoca se mândrește cu o mare diversitate religioasă, majoritatea locuitorilor aderând la credința ortodoxă încă din anii 1970.

Astăzi, Cluj-Napoca este încă centrul cultural al minorității maghiare din România. Până în jurul anului 1974, maghiarii reprezentau majoritatea relativă a populației orașului.