Sosire: Buzau (Romania)
Info RSCtrans: +40724724727 intre orele 8:00 si 23:00
RSCtrans efectueaza transport de persoane in peste 400 de destinatii cu autocar si microbuz 8+1 locuri. Transportul se efectueaza in cele mai bune conditii, cu masini dotate cu sisteme de confort si siguranta de ultima generatie. Deasemenea transportul de persoane are tot timpul 2 soferi profesionisti si amabili in orice moment. In pretul calatoriei este inclus: o geanta de mana si un bagaj de 40 kg.
Grupurile de persoane care calatoresc pe traseul Köln – Buzau beneficiaza de reduceri importante, copiii intre 2 si 10 ani au 20 % reducere din pretul biletului intreg, iar la 8 calatorii efectuate cu noi, cea dea 9 este gratuita.
Transport persoane Köln – Buzau cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.
Transport persoane Buzau – Köln cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.
Transport persoane Köln – Buzau cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.
Transport persoane Buzau – Köln cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.
Informatii si rezervari:
Oras: Köln
mobil/fix: +40724724727
email: office@aditrans.ro
Destinatii populare din Romania :
Brasov
Historic Saxon city known for the baroque architecture of Council Square & the Gothic Black Church.
Sibiu
Romanian city in Transylvania, known for its Council Tower, Brukenthal Palace & Passage of Steps.
Cluj-Napoca
Unofficial capital of Transylvania with Hungarian & Saxon-era landmarks like St. Michael’s Church.
Timisoara
Romanian city, with Memorial Museum of the 1989 Revolution & Metropolitan Cathedral.
Informatii utile despre Buzau
Istoria scrisă a orașului începe odată cu cea a Țării Românești, statutul său de târg și punct de vamă fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al II-lea.[1] Descoperirile arheologice din culturile Gumelnița și Monteoru arată prezența omului în regiune înaintea erei creștine.[2] În perioada medievală a existat și o cetate a Buzăului, despre care s-au păstrat doar câteva mențiuni în documente străine,[2] iar târgul, menționat ca fiind deja existent la 1431, a devenit și sediu episcopal ortodox în secolul al XVI-lea.[3]
Începând cu secolul al XVII-lea, a început o perioadă cu numeroase lupte și invazii ce au avut loc în oraș și în jurul său, începând cu cele cauzate de participarea lui Mihai Viteazul la Războiul cel Lung[4] și sfârșind cu cele suferite cu ocazia Revoluției din 1821.[5] Au avut loc și dezastre naturale , au condus la distrugerea și depopularea Buzăului. Orașul însă a fost mereu reconstruit, localnicii punând imaginea păsării Phoenix pe stema orașului, ca simbol al renașterii.[6]
Secolul al XIX-lea a adus o perioadă de înflorire culturală și economică a Buzăului.[7] A fost construit și Palatul Comunal, clădirea–simbol a orașului,[8] la capătul unei perioade în care a apărut și s-a dezvoltat o industrie, iar orașul a devenit nod feroviar în 1870–1880. Au apărut școli ,[8] s-au interpretat spectacole de teatru ,[9] Teatrul Moldavia fiind construit în 1898 și utilizat în prima jumătate a secolului următor drept principală sală de spectacole, unde au evoluat artiști ca George Enescu, C.I. Nottara și Nae Leonard.[10] În oraș au locuit și activat pentru scurte perioade de timp Ion Luca Caragiale[11][12] și Constantin Brâncuși.[13]
În timpul Primului Război Mondial, Buzăul a fost ocupat de trupe germane după jumătatea lui decembrie 1916,[14] mulți locuitori refugiindu-se de forțele de ocupație în satele din preajmă sau în Moldova Occidentală. Dezvoltarea orașului a fost frânată temporar, dar s-a reluat după război. Perioada interbelică a adus primele întreceri sportive [15] și apariția întreprinderii „Metalurgica”,[16] o afacere privată care a fost naționalizată ulterior de comuniști și continuă și astăzi ca parte a unui grup de firme private.
După cel de-al Doilea Război Mondial, industrializarea Buzăului a fost accelerată forțat, populația sa triplându-se în mai puțin de 50 de ani; noii locuitori au fost aduși de autorități pentru a lucra în fabricile construite pe platforma industrială de sud, dar și în nordul orașului.[17] Orașul și-a schimbat profund aspectul, fiind construite cartiere muncitorești pe locul vechilor străzi comerciale, iar unele clădiri istorice dispărând,[18] cum a fost cazul Teatrului Moldavia, al cărui rol cultural a fost preluat de „Casa de Cultură a Sindicatelor” și apoi și de Cinematograful Dacia.[19]
În municipiul Buzău există opt monumente istorice de arhitectură de interes național: ansamblul bisericii „Nașterea Maicii Domnului” , format din biserica propriu-zisă și turnul-clopotniță; clădirea Tribunalului ; biserica „Buna Vestire” a fostei mănăstiri a Banului ; ansamblul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din cartierul Broșteni, datând din 1709 ; ansamblul Episcopiei Buzăului, cuprinzând biserica „Adormirea Maicii Domnului” , paraclisul , palatul episcopal , seminarul vechi , cancelaria , turnul-clopotniță și zidul de incintă ; Casa Vergu-Mănăilă ; biblioteca județeană „Vasile Voiculescu” ; și Palatul Comunal .[20]
În rest, un monument de for public și douăsprezece monumente memoriale sau funerare sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Între ele se numără ansamblul străzii Cuza Vodă din centrul istoric al orașului, Parcul Crâng, Vila Albatros a lui Alexandru Marghiloman cu parcul său, templul evreiesc, clădirile liceelor B.P. Hasdeu și Mihai Eminescu, casa în care a locuit Hortensia Papadat-Bengescu și câteva monumente funerare din cimitirul Dumbrava, între care și replica statuii „Rugăciune” realizate de Constantin Brâncuși.[20]