Transport Craiova Dolj Craiova

Info RSCtrans: +40724724727 intre orele 8:00 si 23:00

RSCtrans efectueaza transport de persoane in peste 400 de destinatii cu autocar si microbuz  8+1 locuri. Transportul se efectueaza in cele mai bune conditii, cu masini dotate cu sisteme de confort si siguranta de ultima generatie. Deasemenea transportul de persoane are tot timpul 2 soferi profesionisti si amabili in orice moment. In pretul calatoriei este inclus: o geanta de mana si un bagaj de 40 kg.

Grupurile de persoane care calatoresc pe traseul Craiova – Craiova beneficiaza de reduceri importante, copiii intre  2 si 10 ani au 20 % reducere din pretul biletului intreg, iar la 8 calatorii efectuate  cu noi, cea dea 9 este gratuita.

Transport persoane Craiova – Craiova cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Transport persoane Craiova – Craiova cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Craiova – Craiova cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Craiova – Craiova cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Informatii si rezervari:
Oras: Craiova
mobil/fix:  +40724724727
email: office@aditrans.ro

Craiova, care a ocupat locul orasului dacic si roman Pelendava, a fost anterior capitala Olteniei. Interdicțiile sale antice, boierii de rang înalt ai statului valah, erau inițial cei ai familiei Craiovești. Interdicțiile aveau dreptul de a monta monede imprimate cu efigii proprii – originea interdicției cuvântului românesc, așa cum este folosită pentru monede.

Puterea economică a familiei Craiovești la sfârșitul secolului al XVI-lea a fost de aproximativ 100 de sate. Această putere le-a dat un statut de autonomie politică atât de mare încât guvernanții care guvernau la acel moment nu puteau să-și păstreze puterea fără o alianță cu această dinastie puternică. Din familia Craiovești au fost aleși o mulțime de stăpâni care să conducă țara: Neagoe Basarab, Radu de la Afumați, Radu Șerban, Matei Basarab, Constantin Șerban, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu.

În anul 1395 Craiova a fost probabil scena unei victorii câștigate de prințul muntean, Mircea I al Țării Românești, asupra lui Bayezid I, sultanul otomanilor. jumătatea secolului al XVI-lea, zona Craiova a fost întotdeauna privită ca o regiune economică importantă a Țării Românești și României. În timpul ocupației habsburgice din 1718-1739 a Olteniei, statutul Craiovei a scăzut din cauza presiunilor economice și a centralizării sporite, parțial ducând la o creștere a acțiunilor hajduk, în paralel cu protestele boierilor craiovezi. În 1761, sub domnul Constantin Mavrocordatos, interdicțiile s-au mutat la București, lăsând în urmă kaymakamele pentru a le reprezenta în Craiova. Sub domnia lui Emanuel Giani Ruset, sediul Țării Românești a fost mutat la Craiova, considerat un loc de refugiu în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774. O mare parte din oraș a fost ars de rebelul Pasha Osman Pazvantoğlu în 1800. În timpul revoltei din Valahia din 1821, locuitorii actualului județ Dolj s-au alăturat în mare parte lui Tudor Vladimirescu, Pandurs, contribuind la expediția de la București. În primele două decenii ale secolului al XIX-lea, Craiova a fost martorul prosperității economice, centrat pe meserii meșteșugărești și pe serviciile publice. În timpul ocupației rusești imperiale și a stadiilor timpurii ale regulilor Organic Statut, orașul și-a sporit producția economică; în 1832 erau 595 de magazine, din care 197 erau case și 398 case au fost construite din cărămidă. În acea perioadă, Craiova a exportat grâu, blănuri, piele, animale vii și alte produse în Imperiile austriece și otomane.

Costache Romanescu, cetățean al orașului Craiova, se număra printre liderii guvernului provizoriu în timpul revoluției valahiene din 1848. Ultimele două conducători ai Țării Românești, Gheorghe Bibescu și Barbu Dimitrie Știrbei, provin dintr-o familie importantă de boieri cu reședința în Craiova – familia Bibescu. În jurul anului 1860, în Craiova au fost 4633 de clădiri, câte 3.220 de case, 26 de biserici, 11 școli și 60 de fabrici și ateliere. În total, orașul găzduia, de asemenea, aproximativ 90 de unități industriale, dintre care 12 au fost mori, 3 fabrici de bere, 2 fabrici de gaze și petrol, 4 săli de bronzare și 2 prese tipografice; 57% din numărul total de meșteșugari din județul Dolj locuiau în Craiova.

Perioada care a urmat Războiului de Independență a fost o perioadă de progres economic și cultural. Ca rezultat, la sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul Craiova, cu cei 40.000 de locuitori ai săi, a dezvoltat fabrici mici și fabrici de textile. La 26 octombrie 1896 a intrat în funcțiune centrala electrică din Craiova; Craiova a fost primul oraș din țară care urma să fie alimentat cu energie electrică de motoarele cu combustie internă.

În 1900, Craiova avea 43,1% din unitățile industriale din Oltenia; acestea numărau 924 de companii industriale. Numărul de unități industriale mari a crescut la 40 până în 1925. Banca sa dezvoltat, de asemenea, la începutul secolului al XX-lea.

În perioada interbelică, Craiova, ca centru al unei regiuni agricole, a suferit puțină industrializare; numărul lucrătorilor industriali a rămas relativ mic. În 1939, Craiova avea 7 unități industriale cu peste 100 de muncitori: firmele de îmbrăcăminte Oltenia și Scrisul Românesc erau bine cunoscute în toată țara și în străinătate.

La începutul anilor 1960, în timpul regimului comunist, orașul a devenit un centru notabil pentru industria construcțiilor de automobile și a motoarelor, precum și pentru industria aerospațială, industria chimică, industria alimentară, construcții, inginerie electrică, industria minieră și industria energiei electrice. De asemenea, în acest moment începe construcția de locuințe, Brazda lui Novac fiind unul dintre primele din 1967-1968, urmat de Siloz-Valea Roșie în acei ani. Mai târziu, în anii ’80, au fost construite cartierele Craiovița Nouă, Rovine, 1 Mai, Sărari și Lăpuș-Argeș.