Transport Cluj-Napoca Fulda

Info Adi Trans: +40726061919 intre orele 8:00 si 23:00

Transport persoane Romania Austria. Transport persoane Romania Germania. Transport persoane Romania Olanda si Belgia. Adi Trans are 40 de puncte de imbarcare in toata Romania si dispune de o flota de 18 microbuze moderne, toate fiind dotate cu aer conditionat si scaun individual asigurand cu confort sporit calatorilor nostri. Compania noastra efectueaza transport de persoane international de la adresa la adresa in cele mai bune conditii intr-un timp cat mai scurt avand 2 soferi permanent la bordul masini care sunt tot timpul pregatiti sa va ajute sau sa va raspunda la intrebari pe durata calatoriei.

Flota noastra este compusa din microbuze fabricatie 2017 de 7 locuri, asigurand spatiu si confort suficient pentru pasageri si bagaje. Adi Trans nu efectueaza transport cu remorca sau slep ci doar transport international de persoane.

Toti pasagerii au inclus in pretul biletului 2 bagaje sau max 40 kg iar ce depaseste va fi taxat suplimentar. Rezervarile se vor face cu minim 3 zile inaintea calatoriei. Este obligatorie prezentarea la locul imbarcarii cu o jumatate de ora mai devreme fata de ora din grafic.

Grupurile de persoane care calatoresc pe traseul Cluj-Napoca – Fulda beneficiaza de reduceri importante, copiii intre  2 si 10 ani au 20 % reducere din pretul biletului intreg, iar la 8 calatorii efectuate  cu noi, cea dea 9 este gratuita.

Transport persoane Cluj-Napoca – Fulda cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Transport persoane Fulda – Cluj-Napoca cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Cluj-Napoca – Fulda cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Fulda – Cluj-Napoca cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Informatii si rezervari:
Oras: Cluj-Napoca
mobil/fix:  +40726061919
email: contact@aditrans.ro

Originea numelui Fulda este neclară. Au fost documentate următoarele nume: din anul 750 Uulta și Uulthaha, din 751 Fulda, din 752 Uuldaha, înainte de anul 769 Fulde, iar în secolul al XVI-lea Fuld, Fult și Fuldt.

Originea cea mai probabilă este o așa-numită hidronimie din Old Saxon Folda „pământ, sol” și cuvântul de bază -aha, care este legat de latinescul aqua „apă” și apare în multe nume germane de râuri. ; cuvintele proto-germanice reconstruite subiacente sunt *fuldō „pământ, pământ; Camp; lume” și *ahwō „râu”.

Datorită faptului că există un număr mare de cuvinte cu rădăcina *pel-/pol- în indo-europeană, există și posibilitatea ca Fulda să fie o variantă a polotei indo-europene. Pentru numele Fulda, anumite legături de rudenie pot fi găsite așadar și în Europa Centrală de Est: Pe lângă polul slav general, „câmp”, există palts, palte „baltă, bazin”, dar și râul Pelta sau Peltew în letonă. .

După istoria geologică plină de evenimente a zonei Fulda, dovezile din epoca de piatră pot fi găsite și aici. Primele așezări au avut loc în jurul anului 5000 î.Hr. BC poate fi dovedit. Culturile s-au dezvoltat și migrația a adus noi coloniști în regiune. Un oraș celtic a apărut la Milseburg. După prăbușirea Imperiului Roman, Imperiul Franc a devenit centrul puterii în Europa Centrală. Regele franc Clovis I și-a asigurat sprijinul Romei cu botezul său și a început creștinizarea pe scară largă. Bonifaciu a fost însărcinat de Papă să misioneze triburile germanice din această zonă și să le subordoneze Bisericii Romano-Catolice.

Odată cu întemeierea mănăstirii Fulda de către Sturmius în numele lui Bonifaciu, dezvoltarea locului a început în anul 744. În 754 Bonifaciu a fost înmormântat în această mănăstire. Mănăstirea a primit imunitate de la Carol cel Mare în 774 și a devenit astfel mănăstire imperială. Bazilica Ratgar a fost construită între anii 791 și 819, la acea vreme cea mai mare clădire de biserică la nord de Alpi. În același timp, în jurul mănăstirii s-au stabilit primii fermieri și meșteri.

Abația și așezarea au primit monedă, piață și drepturi vamale de la Henric al II-lea în 1019. În 1020, Papa Benedict al VIII-lea a vizitat Fulda: o mărturie a importanței mănăstirii.[1] Fulda a fost menționat pentru prima dată ca oraș în 1114. Sub starețul Markward I, orașul a cunoscut o creștere economică și multe proprietăți înstrăinate au fost restituite. Starețul a fost ajutat de unul dintre cei mai faimoși falsificatori de documente ai Evului Mediu, călugărul Fulda Eberhard. Starețul Markward a trebuit să alunge baronii tâlhari, a construit castele și a fortificat orașul în 1162 cu un zid al orașului, în jur de douăsprezece turnuri și cinci porți ale orașului.

Abații mănăstirii au fost ridicați la statutul de prinț imperial de către regele Frederic al II-lea. Prințul stareț Heinrich von Weilnau a construit între 1294 și 1312 un castel stareț în care a locuit în afara mănăstirii. Acest castel a fost transformat într-un castel renascentist în secolul al XVII-lea de către prințul stareț Johann Friedrich von Schwalbach.

În 1208 Fulda a fost făcută oraș și și-a păzit drepturile împotriva pretențiilor stareților, care dețineau deja un castel lângă mănăstire. Ca prințul stareț Henric al VI-lea. von Hohenberg a construit un al doilea castel în interiorul orașului în 1319/20, cetățenii, cu ajutorul executorului judecătoresc al mănăstirii, contele Johann I von Ziegenhain, au luat cu asalt ambele castele starețului și au distrus noul castel, inclusiv turnul și zidurile cortină. După ce starețul fugar s-a plâns împăratului, a fost impusă interdicție imperială orașului și contelui.

În 1326, Heinrich von Hohenberg și-a folosit puterea sporită ca conducător al orașului pentru a crește impozitul anual al orașului de la 100 la 800 de lire sterline timp de șapte ani. Când a vrut să mărească din nou impozitele în 1330, în oraș a apărut o rezistență reînnoită. Când a făcut apoi întemnițați niște cetățeni bogați și a cerut o cauțiune de 9.500 de lire heller pentru eliberarea lor, cetățenii s-au ridicat împotriva lui în 1331. Ei, la rândul lor, s-au aliat cu contele Johann von Ziegenhain și au luat cu asalt castelul stareț, mănăstirea, Frauenberg și Petersberg. Din nou orașul a fost pedepsit cu interdicția imperială. Ministeriale starețului au zdrobit răscoala. Arhiepiscopul Baldwin de Trier a intermediat o ispășire, conform căreia cetățenii trebuiau să restaureze turnul și zidurile cortină ale noului castel și să plătească despăgubiri semnificative. Orașul Fulda a primit un consiliu și un primar sub supravegherea unui primar princiar.

Situația orășenilor și a fermierilor din împrejurimi era foarte deplorabilă din cauza impozitelor mari și a muncii forțate. Mănăstirea a jefuit oamenii din mediul rural și a construit clădiri din ce în ce mai magnifice. Fermierii din regiunea Fulda s-au ridicat împotriva autorităților împreună cu orășenii și au luat parte la Războiul Țăranilor Germani din primăvara anului 1525.

În războaiele țărănilor din Fulda și ținutul Fuldaer, au fost importanți nenumitul Pfaff von Dipperz și ceasornicarul Hans Dahlhopf, care au adunat 10.000 de fermieri în jurul lor. Cu toate acestea, landgravul Philipp de Hesse a venit în ajutorul mănăstirii cu o armată puternică și a zdrobit răscoala în bătălia de la Frauenberg.