Transport Botoșani Simmern/Hunsrück

Info Adi Trans: +40726061919 intre orele 8:00 si 23:00

Transport persoane Romania Austria. Transport persoane Romania Germania. Transport persoane Romania Olanda si Belgia. Adi Trans are 40 de puncte de imbarcare in toata Romania si dispune de o flota de 18 microbuze moderne, toate fiind dotate cu aer conditionat si scaun individual asigurand cu confort sporit calatorilor nostri. Compania noastra efectueaza transport de persoane international de la adresa la adresa in cele mai bune conditii intr-un timp cat mai scurt avand 2 soferi permanent la bordul masini care sunt tot timpul pregatiti sa va ajute sau sa va raspunda la intrebari pe durata calatoriei.

Flota noastra este compusa din microbuze fabricatie 2017 de 7 locuri, asigurand spatiu si confort suficient pentru pasageri si bagaje. Adi Trans nu efectueaza transport cu remorca sau slep ci doar transport international de persoane.

Toti pasagerii au inclus in pretul biletului 2 bagaje sau max 40 kg iar ce depaseste va fi taxat suplimentar. Rezervarile se vor face cu minim 3 zile inaintea calatoriei. Este obligatorie prezentarea la locul imbarcarii cu o jumatate de ora mai devreme fata de ora din grafic.

Grupurile de persoane care calatoresc pe traseul Botoșani – Simmern/Hunsrück beneficiaza de reduceri importante, copiii intre  2 si 10 ani au 20 % reducere din pretul biletului intreg, iar la 8 calatorii efectuate  cu noi, cea dea 9 este gratuita.

Transport persoane Botoșani – Simmern/Hunsrück cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Transport persoane Simmern/Hunsrück – Botoșani cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Botoșani – Simmern/Hunsrück cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Simmern/Hunsrück – Botoșani cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Informatii si rezervari:
Oras: Botoșani
mobil/fix:  +40726061919
email: contact@aditrans.ro

Numele Simmern poate să provină de la cuvântul înaltul german mediu Semida aha).[1] În dialectul Hunsrück, Simsen se mai numește și astăzi Sieme.[2]

Orașul are numele „Hunsrück” de la 1 iunie 1980 pentru a-l deosebi de alte comunități cu același nume.[3]

Simmern a fost menționat pentru prima dată într-un document în 1072, dar zona urbană era deja locuită în epoca romană. Mențiunile înainte de secolul al XI-lea nu pot fi atribuite cu certitudine sau desemnează Simmerbach. Simmern se afla pe importantul drum militar Bingen-Trier. A apartinut mai intai contilor Nahegau, ulterior a intrat in proprietatea contilor Rau. În 1311, Simmern a fost menționat ca feud luxemburghez, în 1323/1330 suveranitatea feudului a fost transferată de la comitatul Luxemburgului la Arhiepiscopatul Trier. Poate prin medierea arhiepiscopului Balduin, Simmern a primit drepturi de oraș de la împăratul Ludwig Bavarez în 1330. Piețele săptămânale și anuale ale orașului au atras curând comercianți din întregul Hunsrück și au asigurat o înflorire a comerțului și comerțului. Asociat cu carta orașului era dreptul de a fortifica orașul cu un zid al orașului, care era prevăzut cu o serie de turnuri și porți. În secolul al XIV-lea, Simmern a venit la Conții Palatin ai Casei de Wittelsbach. 1377 este ultima mărturie a unei suveranități feudale asupra lui Simmern din Trier, mai târziu așa nu mai apare.

În 1410, după moartea lui Ruprecht al III-lea, care deținea și coroana regală germană, familia Palatine Wittelsbach s-a împărțit în mai multe rânduri, inclusiv linia Palatinat-Simmern, care și-a stabilit reședința în oraș. Ducii Stefan von Pfalz-Simmern-Zweibrücken, Friedrich I von Pfalz-Simmern, Johann I și mai ales Johann al II-lea trebuie menționați de oraș și au promovat în special arta sculpturii. Ioan al II-lea a fost deschis ideilor Reformei, dar fiii săi au fost cei care au introdus Reforma, ceea ce a dus la tensiuni cu arhiepiscopiile din Trier și Mainz din jur. Ioan al II-lea a fost urmat de fiul său cel mare și mai târziu de contele Palatin și de electorul Frederic al III-lea, cunoscut drept „Cuviosul”, care s-a convertit la calvinism în 1563 și a jucat un rol principal în politica imperială. În 1559, linia Palatinat-Simmern a urmat linia principală dispărută a Palatinatului cu electoratul din Heidelberg. Frații lui Friedrich al III-lea, Georg și Reichard, au pus capăt liniei ducilor de Palatinat-Simmern, ale căror posesiuni au revenit electoratului sub Friedrich al IV-lea după moartea lui Reichard în 1598.

Fiul lui Friedrich al IV-lea, Friedrich V, cu candidatura sa la tronul regal al Boemiei ca „Rege al Iernii”, a contribuit la faptul că Războiul de Treizeci de Ani i-a afectat și posesiunile din Rin-Palatinat. Acestea fuseseră între timp împărțite din nou de fratele său Ludwig Philipp în 1611 odată cu înființarea liniei mai tinere Palatinate-Simmern, dar odată cu moartea fiului său Ludwig Heinrich în 1673, aceasta a căzut din nou la linia principală sub Karl I. Ludwig, care murit în pacea Westfaliei și-a recăpătat demnitatea electorală. În timpul războiului de treizeci de ani, Simmern a fost cucerit de trupele spaniole sub conducerea lui Spinola în 1620. În 1631, suedezii au înlăturat ocupația spaniolă. Datorită fortificațiilor sale, orașul a reușit să supraviețuiască frământărilor războiului relativ nevătămat. Cu toate acestea, moartea fiului lui Carol I, Carol al II-lea, a provocat noi tulburări, deoarece linia Palatinatului Wittelsbach s-a stins odată cu el și Franța a înregistrat drepturi de proprietate. Liselotte de Pfalz, sora lui Carol al II-lea și moștenită în ochii francezilor, a fost căsătorită cu Filip I de Orléans, fratele lui Ludovic al XIV-lea; dar din moment ce linia Wittelsbach Palatinat-Neuburg a ridicat și pretenții asupra moștenirii Simmern, în 1688 a izbucnit Războiul de succesiune al Palatinatului, în timpul căruia francezii au devastat zone mari din Palatinat.

În 1685, Ducatul de Simmern și Palatinatul Electoral au căzut pe linia Palatinat-Neuburg. Aceasta a reintrodus confesiunea catolică și în 1686 a chemat Carmelul Boppard pentru a avea grijă de catolicii din oraș și din Oberamt Simmern. Cu ajutorul familiei Schenk von Schmidtburg, carmeliții au întemeiat o filială în Simmern și au preluat îngrijirea pastorală în oraș și împreună cu Capucinii Kreuznacher din Oberamt. Orașul Simmern însuși fusese recent invadat de numeroși hughenoți care fugiseră de persecuția religioasă din Franța. În 1688, trupele franceze au ocupat Simmern în timpul Războiului de succesiune al Palatinatului. În cursul anului 1689 a început distrugerea fortificațiilor orașului. Turnul mare al orașului de pe Römerberg a fost aruncat în aer. În cele din urmă, la 17 septembrie 1689, trupele franceze au incendiat orașul și castelul. Castelul, ca și cel din Heidelberg, a devenit o ruină, doar Biserica Sf. Ștefan, Turnul de Pulbere și o mână de case au supraviețuit catastrofei. La urma urmei, ca urmare a păcii de la Rijswijk, Palatinatul a rămas Wittelsbach. În secolul al XVIII-lea, Simmern a fost doar sediul unui Palatinat Oberamt, deoarece alegătorii locuiau în Mannheim.

După ce malul stâng al Rinului a fost ocupat de trupele revoluționare franceze, orașul a aparținut departamentului Rhin-Moselle din 1798 până în 1814. Simmern a devenit capitala unui arondisment și a unui canton. Johannes Bückler, cunoscut mai târziu ca un tâlhar, cunoscut sub numele de „Schinderhannes”, a fost prins în timpul patrulelor regulate ale noii Jandarmerie Naţionale. În 1799 a petrecut jumătate de an în ceea ce este acum Turnul Schinderhannes din Simmern, de unde a reușit să evadeze. În 1804, împăratul Napoleon I a rămas în oraș, care între timp primise și o administrație orășenească conform legii franceze.

Datorită acordurilor încheiate la Congresul de la Viena, regiunea a fost atribuită Regatului Prusiei. Sub administrația prusacă, cantonul Simmern a fost fuzionat cu districtul Simmern, care a fost nou format în 1816 în districtul administrativ Koblenz.

Situația din oraș, care era puțin departe de centrele de industrializare, nu a fost ușoară în secolul al XIX-lea, mai ales că în 1845 au avut loc și distrugerea cartofilor și pierderile de recoltă, ceea ce a determinat mulți locuitori să emigreze în America.

În timpul Primului Război Mondial, Simmern a fost o bază importantă pe frontul de vest. În perioada interbelică, orașul, care a fost din nou ocupat de francezi până în 1930, a suferit din cauza situației economice a vremii.

La 1 iulie 1920, trei fragmente de meteorit au căzut în vecinătatea orașului Simmern, cântărind în total 1222 de grame. Meteoritul a fost clasificat ca o condrită de tip H5.[4][5]