Transport Becicherecul-Mic Pforzheim

Info Adi Trans: +40726061919 intre orele 8:00 si 23:00

Transport persoane Romania Austria. Transport persoane Romania Germania. Transport persoane Romania Olanda si Belgia. Adi Trans are 40 de puncte de imbarcare in toata Romania si dispune de o flota de 18 microbuze moderne, toate fiind dotate cu aer conditionat si scaun individual asigurand cu confort sporit calatorilor nostri. Compania noastra efectueaza transport de persoane international de la adresa la adresa in cele mai bune conditii intr-un timp cat mai scurt avand 2 soferi permanent la bordul masini care sunt tot timpul pregatiti sa va ajute sau sa va raspunda la intrebari pe durata calatoriei.

Flota noastra este compusa din microbuze fabricatie 2017 de 7 locuri, asigurand spatiu si confort suficient pentru pasageri si bagaje. Adi Trans nu efectueaza transport cu remorca sau slep ci doar transport international de persoane.

Toti pasagerii au inclus in pretul biletului 2 bagaje sau max 40 kg iar ce depaseste va fi taxat suplimentar. Rezervarile se vor face cu minim 3 zile inaintea calatoriei. Este obligatorie prezentarea la locul imbarcarii cu o jumatate de ora mai devreme fata de ora din grafic.

Grupurile de persoane care calatoresc pe traseul Becicherecul-Mic – Pforzheim beneficiaza de reduceri importante, copiii intre  2 si 10 ani au 20 % reducere din pretul biletului intreg, iar la 8 calatorii efectuate  cu noi, cea dea 9 este gratuita.

Transport persoane Becicherecul-Mic – Pforzheim cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Transport persoane Pforzheim – Becicherecul-Mic cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Becicherecul-Mic – Pforzheim cu plecare in fiecare Marti, Miercuri, Vineri , Sambata si Duminica.

Transport persoane Pforzheim – Becicherecul-Mic cu plecare in fiecare Luni, Marti, Joi , Vineri si Sambata.

Informatii si rezervari:
Oras: Becicherecul-Mic
mobil/fix:  +40726061919
email: contact@aditrans.ro

Înainte de cucerirea romană din secolul I d.Hr., zona Pforzheim de astăzi se afla pe teritoriul celtic. Urmele directe ale celților pot fi găsite din perioada 500-300 î.Hr. O figurină de cal din bronz care a fost găsită lângă Pforzheim datează din această perioadă celtică timpurie. O statuie a zeiței celtice vindecătoare Sirona a fost recuperată dintr-o fântână. Un fragment dintr-un altar găsit lângă biserica orașului vechi în timpul marii așezări Enz din 1909 este atribuit zeiței celtice din Pădurea Neagră Abnoba. Descoperirea a dus la denumirea Enzuferweg din Abnobastraße. Epoca romană a durat până în secolul al III-lea, timp în care a fost construit un vad pe Enz pentru drumul roman Strasbourg-Cannstatt. Așezarea rezultată s-a numit Portus. La Neuenbürg/Waldrennach există dovezi ale cuptoarelor de topire celtice/cuptoare de curse pentru producția de fier. Drumurile sau căile navigabile erau necesare pentru prelucrarea ulterioară și transportul produselor din fier. Prin urmare, se poate presupune că Enzfurt era deja important în vremea celtică.

În jurul anului 259/260, grupurile de populație alemana au depășit Limesul. În jurul anului 500, Alemannia a fost încorporată în Imperiul Franc. Granița de nord a Alemanniei a fost mutată mult spre sud; În timp ce anterior era aproape de Main, acum mergea departe la sud de Pforzheim, lângă Calw. Este posibil ca Pforzheim să fi făcut parte din teritoriile Saliene în secolul al XI-lea și să fi trecut de la Salieni la Hohenstaufens în 1125.

Pforzheim a venit la Guelfi prin căsătorie în 1195 și câțiva ani mai târziu, 1220–1227, din nou prin căsătorie, de la Guelfi prin Frederic al II-lea.[1] celor din Baden. Procesul de a deveni oraș poate că a început deja în perioada Hohenstaufen și a durat până în secolul al XIV-lea. În 1344, proprietatea bisericii parohiale a trecut de la mănăstirea Hirsau la mănăstirea Lichtenthal. Între 1462 și 1750, Pforzheim a fost doar un fief al Electoratului Palatinat de lângă Baden. Un ordin de la margravul Christoph I de Baden din 1486 a făcut ca orașul să-și piardă autonomia politică.

Jörg Ratgeb a fost implicat cu insurgenții în timpul revoltei țărănești din Ducatul de Württemberg din 1525. Asta a fost căderea lui. După ce rebeliunea a fost înăbușită la 18 mai 1525 lângă Böblingen de către administratorul Waldburg-Zeil, el a fost capturat și condamnat la Pforzheim pe baza sistemului judiciar din Bamberg. Verdictul a fost „de dragul Războiului Pauren și al Hertzog Ulrich” de încadrare agravată de cai în viață[2] și a fost efectuat în piața din fața primăriei de astăzi.[3]

După împărțirea Badenului, Pforzheim a aparținut Margraviatului de Jos din Baden din 1515/1535 până în 1771. În 1535, Pforzheim a fost aleasă ca reședință a Margraviatului de Jos, dar reședința a fost mutată la Durlach în 1565. Pforzheim a devenit, de asemenea, locul central de înmormântare al liniei Ernestine în 1538 și a rămas așa pentru Badenul unificat după 1771.

Între 1519 și 1556, Reforma a fost introdusă în Pforzheim și Baden-Durlach. Odată cu vânzarea Liebenzell și a altor zone către Württemberg în 1594 și anii care au urmat, Pforzheim s-a trezit la periferia Baden-Durlach. În timpul Războiului de Treizeci de Ani, orașul era în mare parte în afara controlului Badenului.

În 1803, Baden a devenit electorat, iar în 1806 a devenit mare ducat. Între 1871 și 1933, Baden a fost un stat federal al Imperiului German, iar din 1918 ca Republica Baden. Sub regimul nazist al Reich-ului german, Baden și Pforzheim au fost aduse în conformitate în 1933. Din aprilie 1945, orașul a făcut parte din zona de ocupație franceză pentru câteva luni, iar din iulie 1945 până în 1949 a făcut parte din zona de ocupație a SUA, în care a fost înființat statul Württemberg-Baden. În 1952, Württemberg-Baden a fost absorbită în statul Baden-Württemberg.

Înainte de curățarea napoleonică din 1803/1806, districtele situate în zona urbană Pforzheim de astăzi făceau parte predominant din Baden-Durlach Oberamt Pforzheim. Alte municipalități din districtul Pforzheim erau situate în principal în nord și nord-vest, la fel ca și alte zone din Baden, și anume districtele Stein și Frauenalb. Districtele Pforzheim de astăzi, Würm și Hohenwart, aparțineau unor teritorii familiale organizate în cadrul Cavalierii Imperiale, ambele sub suveranitatea Baden. Hohenwart făcea parte din țara familiei imperiale de cavaleri Gemmingen-Steinegg, așa-numitele Biets, în sud-est, de-a lungul Würm, care a rămas catolic. În est și sud-vest se aflau teritoriile Württemberg, în special birourile Neuenbürg și Liebenzell în sud-vest și teritoriul extins al biroului mănăstirii Maulbronn în est.[4]

Orașul datează de la o așezare romană la un vad Enz, numele este probabil în latină portus = port/loc de stivuire.

Primul document, Leugenstein roman de la Friolzheim din 245 d.Hr., indică așezarea romană Portus. Așezarea era situată pe drumul militar roman dintre zonele Rinului superior și Neckar, exact acolo unde drumul comercial și militar de lungă distanță traversa Enz într-un vad la scurt timp după ce acesta a fost unit cu Nagold. Rafting-ul era probabil deja stabilit în așezarea romană în acest moment, deoarece Enz a devenit navigabil din Portus prin afluenții Nagold și Würm. Nu se știe nimic despre o suspectă instalație portuară de pe Enz. Este destul de probabil ca numele latin să fi fost transmis incomplet și să aibă alte componente. O concepție greșită larg răspândită care se întoarce la Philipp Melanchthon este că numele Pforzheim poate fi urmărit până la porta = poartă/Porta Hercyniae. Derivarea speculativă de către Reuchlin a numelui din troianul Phorkys ca fondator mitic al orașului este, de asemenea, incorectă.[5]

Clădirile romane mari începute în secolul al III-lea sugerează că așezarea micilor meșteșugari a fost destinată a fi extinsă într-un centru administrativ, cum ar fi o capitală Civitas. În 259 și 260, francii și alemanii au cucerit zonele de pe malul drept al Rinului Imperiului Roman. Așezarea Portus a fost distrusă din pământ. Tradiția despre așezare se rupe deocamdată.